Proiecte finalizate - Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei

Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei
Du-te la conținut
Proiecte derulate la Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu”

1. Program PHARE VET RO de Reformă a Învățământului Profesional și Tehnic

Perioada de desfășurare: 1994 – 1996
1. Elaborarea standardelor profesionale;
2. Elaborarea curriculelor;
3. Perfecționarea profesională a cadrelor didactice;
4. Dotarea atelierelor și bazei de practică.

2. Programul PHARE pentru Politici Regionale și Coeziune, Restructurare și Dezvoltare a Resurselor Umane

Perioada de desfășurare: 2000
1. Elaborare curriculum;
2. Pregătirea persoanelor necalificate în meseria: mecanic agricol și agricultor culturi de câmp (beneficiari – 80 persoane);
3. Consultanță acordată persoanelor calificate prin proiect în vederea angajării și desfășurării activității.

3. Programul PHARE RICOP – Program de Restructurare Industrială și Reconversie Profesională RO 9904

Competența: Măsuri Active de Ocupare a Forței de Muncă
Proiectul  nostru: „Formarea profesională, asigurarea de consultanță pentru  demararea unei afaceri și medierea muncii pentru persoanele  disponibilizate din întreprinderi RICOP și tineri absolvenți de liceu,  aflați în șomaj, care doresc să se inițieze în activități zootehnice  solicitate pe piața muncii din județ”.

Perioada de desfășurare: 2003
1. Elaborarea suporturilor de curs;
2. Reconversia profesională a șomerilor în meseriile:
a) Lucrător calificat în creșterea animalelor – însămânțări artificiale;
b) Conducător întreprindere mică – patron în agricultură.

Beneficiari: 205 persoane
Consilierea șomerilor în vederea integrării pe piața forței de muncă;
Asigurarea de consultanță pentru demararea unei afaceri și medierea muncii;
Plasarea șomerilor (beneficiari – 50 persoane).

4. Programul PHARE 2000. Coeziune Economică și Socială. Dezvoltarea Resurselor Umane în Contextul Restructurării Industriale

Proiectul  nostru: „Parteneriat de instruire și educație: Modernizarea sistemelor  de învățământ și formarea de formatori în domeniul educației și  instruirii profesionale cu scopul de a întări abilitățile și  competențele în raport cu nevoile pieței forței de muncă”
Perioada de desfășurare: 2003
Formarea de formatori în aplicarea metodelor didactice de stimulare a creativității (beneficiari – 26 profesori);
Elaborarea suporturilor de curs;
Consilierea elevilor (beneficiari – 225 elevi);
Stimularea creativității elevilor prin aplicarea tehnicilor de lucru creative.

5. I.B.D. – G.T.Z.

Program  finanțat de fundația asociațiilor oamenilor de știință – Germania și de  integrare europeană prin proiect al Guvernului German pentru România.
Învățământ la distanță:
- activitati zootehnice;
- consultanță în probleme legate de agricultură.
Perioada de desfășurare: 2003 – 2006
Participanți  în proiect: Grup Școlar Agricol „Haralamb Vasiliu” Podu Iloaiei, Școala  Rediu, Școala Tătăruși, Liceul Teoretic Răducăneni, Facultatea de  Zootehnie Iași.
Beneficiari: elevii și persoanele interesate de tematica din mediul rural.

6.  ELMOL – Fundație pentru promovarea și dezvoltarea agriculturii, a  micilor meserii și a societăților mici și mijlocii din Moldova

Perioada de desfășurare: 2002 – 2003
Pregătirea tinerilor din mediul rural în meserii din agricultură (beneficiari – 20 persoane);
Consultanță;
Sprijin pentru micile întreprinderi agricole.

7. Proiectul „Eurocorner Caravan” Centrul de Informare Europeană

Informarea membrilor comunității privitor la Uniunea Europeană, Instituții Europene, Integrare în Uniunea Europeană
Program Socrates, Acțiunea Grundvig 3,
Bursa individuală – beneficiar Cecilia Foia
Tema: „Formarea continuă prin sistem învățământ la distanță” Spania.
Perioada de desfășurare: 2003 – 2004

8. Program Socrates, Acțiunea Comenius 1.2. – proiect de dezvoltare școlară

„Green Teacher” – Spania , Grecia, Italia, România.
Program Socrates – Acțiunea Comenius 2.2. „Proiectarea paginilor Web”
Perioada de desfășurare: 2003
Locația: Suedia
Program Socrates, Acțiunea Comenius 2.2. „Îmbunătățirea calității vieții în școală”
Perioada de desfășurare: 2001
Locația: Italia
Parteneriate în derulare:
Ștafeta tinerilor pentru Europa.
Scopul  proiectului: dezvoltarea abilității tinerilor de adaptare la  schimbările structurale ce vor fi produse de procesul de aderare și  integrare a României în structurile europene, prin îmbunătățirea  accesului la informație și stimularea dezbaterilor.
Elevi coordonatori: Luca Cristina - clasa a XI-a Ec.

9. Program PHARE 2003: „TIE – Tinerii și integrarea europeană”

Scopul  proiectului: Creșterea gradului de cunoaștere și înțelegere a  aspectelor legate de Uniunea Europeană și de integrarea României în  Uniunea Europeană pentru tinerii liceeni.
Profesor coordonator: Elena Cătărău
Grup țintă: 20 elevi

10. Fundația „Tineri pentru tineri”

Proiect: „Prevenirea bolilor cu transmitere sexuală”
Elevi coordonatori: Olăeru George, Andrieși Andreea, Craiu Andreea.

11. Program finanțat de Centrul Fundația 2000+

Proiect: „Promovarea unui comportament fără risc în rândul populației în ceea ce privește HIV/SIDA/TSI”
Profesor coordonator: Brândușa Viorica Ciobanu
Elevi coordonatori: Ignea Cătălin, Craiu Andreea

12. PHARE

Agenția  pentru Dezvoltare Regională Nord Est, Moy Valley Resources, Departament  pentru Dezvoltare Internațională al Guvernului Marii Britanii.
Proiect – „Ghidul liceenilor în afaceri și carieră” – premiul I județ
Profesor coordonator: Gabriela Dobrea
Grup țintă: 30 elevi

13. Proiect Pilot Leonardo da Vinci „Clădirea viitorului comunităților agricole prin învățarea pe tot parcursul vieții”

Parteneri: Irlanda, Portugalia, Anglia, Bulgaria, Polonia, România.
Profesori coordonatori: Gabriela Dobrea, Vasile Cătărău
Grup țintă: tinerii din comunele învecinate

14. Program Comenius 1.1. Proiecte școlare

„Caracterizarea spațiului rural din Europa”
România – Instituție coordonatoare
Parteneri: România, Lituania, Finlanda, Italia, Polonia, Turcia.

15. „Tinerii și protecția mediului în perspectiva integrării în Uniunea Europeană” Fundația Corona

16.  „Promovarea ocupării profesionale în rândul tinerilor și adulților din  comunitățile marginalizate” din județele Iași și Botoșani, Fundația  PROWOMEN

17. Concursul „EUROSCOLA”

18. Concursul „EUROSCOLA 2013”

19. Proiectul „Săptămâna legumelor și fructelor donate”- noiembrie 2016

20.Proiect de mediu: „Ape curate – mediu sănătos”

          Conștientizarea și sensibilizarea comunității asupra  necesității protecției apelor din localitatea Podu Iloaiei –  coordonatori: prof. Gabriela Dobrea, Elena Cătărău, Irina State.

21.Proiect: Leonardo da Vinci – „New european agri-manager”

         - parteneri: România, Franța, Spania, Italia, Belgia, Ungaria - coordonatori: profesori Gabriela Dobrea, Cecilia Foia;
         - grup țintă: manageri agricoli din regiune.

22. Proiecte cuprinse în calendarul activităților educative 2013
       
23.   Proiect „Drepturile noastre în Uniunea Europeană”

24.   „Patrula ECO”

25.  
Situl „DEALUL LUI DUMNEZEU”

26.  Proiectul „Săptămâna legumelor și fructelor donate” -noiembrie 2017

27. Proiectul „Zâmbete de sărbători” - ediția a-III-a - decembrie 2017

28. Proiectul „Săptămâna legumelor și fructelor donate” -noiembrie 2018

29.Proiectul „Zâmbete de sărbători” - ediția a-IV-a - decembrie 2018

30. ”Holocaustul din N E Romaniei. Itinerarii ale unei memorii ocultate”

30.1.  Durata proiectului: martie – mai 2019
Lucrările  pentru documentarea proiectului şi selectarea elevilor au început în  luna martie 2019 şi au continuat până în luna mai 2019. Activităţile  proiectului au fost implementate în săptămâna Şcoala Altfel, în zilele  de luni (27 mai), marţi (28 mai), miercuri (29 mai), joi (30 mai) şi  vineri (31 mai), 2019.

30.2. Coordonarea proiectului. Grupul ţintă. Parteneriatele încheiate. Finanţări
Proiectul  a fost iniţiat şi coordonat de dr. Răzvan Locovei, profesor de Istorie,  de la Liceul Tehnologic ”H. Vasiliu”, din Podu Iloaiei, împreună cu un  grup de 6 elevi, de la instituția amintită, din clasele a IX-a și a X-a,  care au făcut parte din echipa de concepere și implementare.
Grupul  țintă, vizat de inițiatorii proiectului, a fost reprezentat de elevii  Liceului Tehnologic ”H. Vasiliu”, din Podu Iloaiei, care și-au exprimat  consimțământul să participe, dar și un grup de elevi de la instituția  parteneră, anume Liceul ”Regina Maria”, din Dorohoi, jud. Botoșani.  Există un protocol de colaborare între cele două instituții, care  reglementează precis scopul parteneriatului și natura activităților ce  urmează a fi desfășurate în cadrul lucrărilor proiectului.
Una din  activitățile prevăzute în proiect, anume  excursia de studii a elevilor,  în N-E României, a fost finanțată cu suma de 1300 de lei, de către The  Olga Lengyel Institute (TOLI).

30.3. Rezumatul proiectului
Proiectul  nostru, Holocaustul din N-E României. Itinerarii ale unei memorii  ocultate, a fost conceput în scopul aducerii în actualitate a unei părţi  mai puţin cunoscute a Istoriei Contemporane a României, la nivelul  publicului larg. În liceu, la marea majoritate a claselor, cu excepţia  celor cu profil socio-uman, Istoriei i se alocă o singură oră pe  săptămână, iar Istoria Românilor se studiază abia în clasa a XII-a. În  consecință nu există nici timpul necesar, nici ocazia de învățare  creată, pentru abordarea perioadei 1940-1944, cu accent pe regimul  totalitar de dreapta din România, incluzând aici și chestiunea  evreiască.
Alegerea zonei de N-E României (mai puțin Bucovina, care  nu intră deocamdată în zona noastră de preocupare), în actuala  configurație teritorială a statului român, n-a avut un caracter  întâmplător. În primul rând, am ales această regiune pentru că ea ar  trebui să ofere o matrice socio - culturală lesne de înțeles, de către  elevi, dată fiind poziționarea geografică a instituției de învățământ.  În al doilea rând, pentru că acţiunile îndreptate împotriva evreilor, în  N-E, între 1940 - 1944, au fost extreme: maltratări, jaf, deportări și  execuții sumare.
30.4. Activitățile proiectului. Obiectivele urmărite
30.4.1 (luni, 27 mai 2019)
Tematica abordată: Evreii din N-E României înainte de Holocaust. Considerații statistice, politice și socio-culturale.
Conținuturi:
- Problema împământenirii/dobândirii cetățeniei de către locuitorii  evrei (1866, 1878, 1918, 1923);
-  Degradarea situației evreilor odată cu începerea celui de-al Doilea  Război Mondial. Catastrofa teritorială a României în 1940: origini,  evoluții politice și consecințe. Climatul de suspiciune generalizată  vizavi de evrei, între realitate concretă și propagandă diabolizantă.  Abdicarea lui Carol al II-lea (6 septembrie 1940). Regimul  antonesciano-legionar (6 septembrie 1940 – ianuarie 1941);
Metodele utilizate: prelegerea, dezbaterea.
Obiectivele urmărite, în legătură cu problematica prezentată:
-  Înțelegerea, de către elevi, a dinamicii emigrației evreiești, dinspre  Rusia și Galiția Austro-Ungară în Principatele Române, în secolul al  XIX-lea;
- Realizarea distincției între statutul evreilor pământeni și al evreilor stabiliți pe teritoriul românesc, fără împământenire;
-  Avatarurile împământenirii evreilor, până la Constituția din 1923; cei  mai mulți rezidenți evrei nu au dobândit cetățenia română, prin urmare  nu au avut exercițiul deplin al drepturilor politice;
- Contribuția  evreilor la Războiul de Independență (1877-1878) și Războiul de  Reîntregire (1916-1918), după documente oficiale. Problema evreiască la  congresele de pace de la San Stefano și Berlin (1878) și la Conferința  Păcii de la Versailles (1919-1920);
- Prăbușirea sistemului de  securitate colectivă (1938-1939) și izolarea politică a României.  România rămâne singură, în fața vecinilor revizioniști, iar sistemul de  garanţii anglo-francez devine nefuncţional.

30.4.2 (Marti, 28 mai 2019)
Tematica: Politica internă din România și atitudinea față de evrei (iunie 1940- august 1944).
Obiectivele urmărite:
-  Înţelegerea, de către elevi, a naturii ideologice a noului regim  instaurat la putere şi a stării de spirit existente în ţară, sub  acţiunea propagandei oficiale, dar şi a stării de spirit a populaţiei,  în faţa evenimentelor;
- Explorarea faptelor, aşa cum rezultă ele din mărturii de epocă;
-  Formarea unei reprezentări coerente, sub raport cronologic, cantitativ  și geografic, în raport cu acțiunea de purificare etnică, justificată  oficial sub denumirea de ”securizarea zonei de spate a frontului”.
Conţinuturi:
-  Cedarea Herței și pogromul de la Dorohoi (1 iulie 1940) Relatări  oficiale și mărturii ale celor implicați (retragerea trupelor române din  Herța. Asasinarea de către sovietici a locotenentului Boroș și a  soldatului Iancu Solomon. Funeraliile de la Dorohoi. Asasinatele din  cimitirul evreiesc. Maltratările, jafurile și asasinatele din oraș);
-  Regimul antonesciano-legionar. Cine e generalul Antonescu, ce se știa  de el până atunci ? Ce se știa despre legionari și Horia Sima ? Ce  atitudine au avut partidele istorice  (PNL și PNȚ) față de noul regim ?
Șubrezite și decredibilizate, apoi interzise de Carol al II-lea,  partidele tradiționale nu        s-au implicat în formarea noului  guvern, lăsându-i pe legionari să ia singuri puterea; generalul  Antonescu a dorit să păstreze doar controlul Ministerului Apărării  Naționale. Rebeliunea legionară; Antonescu rămâne singur la putere;
-  De la numerus clausus (cât mai puțini evrei în instituțiile publice și  în școli de toate gradele), la numerus nulus (nici un evreu în vreo  funcție publică a statului, nici un evreu în instituțiile de  învățământ). Legislația rasială a regimului, prevederi punctuale privind  pe evrei;
- Pogromul de la Iași. Trenurile morții (mărturiile înregistrate ale lui Leizer Finkelstein şi Iancu Zuckerman);
-  Administrația civilă românească în Transnistria. Raporturile  administrației românești cu Comisariatul Reichului pentru Ukraina. Harta  administrativă a Transnistriei;
- Deportarea evreilor, pe regiuni  istorice, în Transnistria. Deportarea evreilor basarabeni. Deportarea  evreilor bucovineni. Deportarea evreilor din Vechiul Regat. Dimensiunea  cantitativă a deportărilor;
- Mărturii ale evreilor despre drumul  către Transnistria. Lagărul de tranzit de la Atachi. Lagărul de la  Bogdanovka. Studii de caz: mărturia lui Liviu Beris, mărturia lui Silviu  Oișiovici.

30.4.3 Tematica: Despre stereotipiile etnice și culturale, în variantă caricaturizată (dezbatere).
Obiective:
- construirea de instrumente, de natură cognitivă, care să permită identificarea diferenţelor dintre oameni;
      - exersarea de elemente de imagologie istorică aplicată.
Conţinuturi:
-  Despre identitățile multiple ale individului. Straturi identitare  multiple, la același individ (familie, limbă, religie, apartenență  socială, culturală, religioasă, socială etc.);
- Elemente de imagologie istorică aplicată:
a.  Figuri evreiești în La Medeleni, de Ionel Teodoreanu, și replica lui  Spina Geri, asupra stereotipiilor iudaice. A fost lectură de text  paralel: scenele literare create de Ionel Teodoreanu, pe teme semitice,  urmate de comentariile acide ale lui Spina Geri;
b. Vizionarea piesei  de teatru Take, Ianke și Cadâr, de Victor Ion Popa (1976). Am preferat  ecranizarea din 1976, deoarece, prin jocul actorilor, ni s-a părut mai  apropiată de realitatea interbelică, decât punerile în scenă mai  recente. Pe secvenţe distincte de spectacol, mai întâi participanţii au  fost puşi să facă un soi de matrice a trăsăturilor celor trei  protagonişti în vârstă, presupuşi a fi depozitarii identităţii etniei  căreia îi aparţineau, apoi a urmat confruntarea opiniilor, care, în mod  firesc, au fost divergente. Ideea era ca elevii să conştientizeze faptul  că indivizi pesupuşi a fi similari, într-un context dat, (în privința  limbii vorbite, vârstei, poziţiei socială, statutului ocupațional și  socio-cultural etc.), în realitate, se încadrează într-o distribuţie  gaussiană, din toate punctele de vedere. Prin urmare, e complet lipsit  de sens să spui că românul, evreul sau turcul sunt, neapărat, într-un  anume fel, care-i caracterizează, în termeni ultimi şi mai presus de  orice îndoială. Până la urmă, stereotipiile în zona etnică sunt un  produs cultural, cu determinări de natură istorică și ideologică.
c. Ion Pribeagu (Isac Lazarovici) – schiţă biografică. Umor evreiesc interbelic; lectură pe texte selectate.

30.4.4 Tematică: Excursia de studii.
       Paradigma: alegerea unei regiuni de frontieră relevantă pentru  memoria traumatică, moştenită din secolul XX. Nu am ales orașul Iași,  întrucât transformările suferite, ca urmare a distrugerilor din ultimul  război mondial, apoi în urma politicii de sistematizare urbană a  regimului comunist, spun prea puțin despre o anume atmosferă, astăzi  uitată.
Obiectiv: vizitarea unor situri istorice relevante pentru problematica dezbătută.
Activitățile desfășurate:
-  Vizitarea locurilor de execuție cărora le-au căzut victimă evreii, la  Valea Climoaei (Pădurea Vulturi - Iași) și la Stânca Roznovanu (Iași);
-   Cunoașterea episoadelor cu ”trenurilor morții”, din iunie 1941, din  care unul a fost descărcat de cadavre în Stația C.F. Podu Iloaiei (jud.  Iași);
- Observarea, la faţa locului, a consecinţelor parţiale,  observabile şi astăzi, a rapturilor teritoriale comise de sovietici, în  temeiul Pactului Ribbentrop - Molotov:  familii separate cu forța şi  proprietăţi pierdute definitiv (cazul Basarabiei şi al Regiunii Herţa).  Menţionăm că am avut în vedere întreaga populaţie din teritoriile  cedate, nu numai pe evrei;
- Evocarea memoriei colective a  deportărilor şi a genocidului etno-cultural (românii de peste frontieră,  deportaţi de sovietici; evreii, fie deportaţi de sovietici, fie de  regimul filo-nazist al Mareşalului Antonescu, în regiunile amintite);
-  memoria Holocaustului (vizitarea unor situri storice cu referire la  comunitatea evreiască, în care nu am mai întâlnit nici un evreu – vezi  cazul Dorohoi, unde, despre cea ma numeroasă comunitate din oraş, totul  începe cu ”a fost odată...” );
- La Liceul ”Regina Maria”, din  Dorohoi, pe lângă un prim contact cu partenerii de proiect, am avut  prelegerea ”Despre crime și criminali de război. Considerații de Drept  Umanitar Internațional”, în care încercam să clarificăm ce se înțelegea,  în epocă, prin statutul combatanților, în situații de război. Ideea era  că, în perioada interbelică, nimeni nu se gândise să ia în calcul  interzicerea politicii de genocid la scară continentală, rămânând  valabile, în bună parte, prevederile Convenției de la Haga, din 1907;  abia după cel de-al II-lea Război Mondial s-a pus problema creării unui  cadru legislativ de protecție a drepturilor omului, valorificând  experiențele acumulate între timp.

30.4.5  Tematica: Reflecții asupra activităților desfășurate în zilele anterioare.
Obiectivul urmărit: trecerea în revistă a activităților desfășurate până la 30 mai, în cadrul lucrărilor proiectului.
Activități desfășurate:
- Reunirea chestionarelor date participanților;
- Constituirea unui dosar cu materialele utilizate pe durata proiectului;
- Notarea impresiilor elevilor participanți la proiect;
- Redactarea protocoalelor de colaborare cu instituția parteneră.
CONTACT
Liceul Tehnologic „Haralamb Vasiliu”
România, 707 365, oraș Podu Iloaiei,
județ Iași, Șoseaua Națională nr. 88
Înapoi la cuprins